Dosarul noului număr igloo vorbește despre arhitectura și designul low-tech. În fața unei instabilități climatice fără precedent, a unei crize de resurse și a unei saturații tehnologice, arhitectura este din ce în ce mai des invitată să facă mai mult cu mai puțin.
Designul low-tech nu mai este astăzi privit ca o regresie, ci ca o reorientare; el ne provoacă să regândim ceea ce valorizăm într-o clădire: nu sisteme de control sofisticate sau fațade impozante, ci adaptabilitate, meșteșug și o intimitate reînnoită cu contextul. De cele mai multe ori, arhitectura low-tech nu privește cu nostalgie către trecutul analog, ci invită la a proiecta în cadrul unor limitări (de mediu, sociale și materiale). Favorizează soluții ancorate, economice și adesea tactile. Fie că izvorăsc din medii rurale sau din laboratoare experimentale, strategiile low-tech evidențiază inteligența încorporată în cunoașterea locală, în designul lent, în construcția cu materiale naturale.
În esență, arhitectura low-tech presupune o etică a grijii: grijă pentru ecosisteme, pentru tradiții și meșteșug, pentru generațiile viitoare. Iar într-o industrie încă sedusă de noutate și spectacol, această etică este tăcută, dar puternic revoluționară.
Alături de dosarul dedicat acestui subiect, numărul reunește pagini despre arhitectura din România și proiecte internaționale, patrimoniu, interior, design, spațiu public, evenimente din arta vizuală și interviuri. În rubrica de călătorie facem o oprire inedită în zona Harghita.
SUMAR
Agendă
Carte. Orașul-tesseract. Ceilalți de Ion Manolescu
Structuri arhitecturale cine(ma)tice: Sub cer, egal
A frame for design – Deco Days 2025
Amprenta daneză: 3daysofdesign în Copenhaga
Walk the House: Arhitecturi evocative ale memoriei
Un festival itinerant. Sonoro Musikland
din România
Arhitectură
Cortina 126. Scenografia tăcută a locuirii conștiente
Casa R – o reinterpretare contemporană a arhetipului domestic
Natură și bucurie: casă în Argeș
Interior
[It’s a wrap]: Minimalismul ca armonie, nu ca lipsă
Tuya Milano: eleganță nostalgică, puls contemporan
TAKEOVERS STUDIOS. O fuziune spațială între instalație, laborator și scenografie
TART sweet Gallery, un desert bar ca o galerie de artă
Patrimoniu
Turnul Măcelarilor din Sighişoara
Spațiu public
Vederi din Băile Herculane: Via Sissi și revitalizarea malurilor Cernei
Design
Crina Bulprich: hainele ca poveste atemporală
Atelier
Atelier Florian Stanciu G24/34
În dialog
Transgresiuni: un arhitect, o actriță și dedublările lor. Mihai Duțescu – Ilinca Manolache
Dosar
Arhitectura limitărilor: Low-Tech
Către Neo-Low-Tech sau un paradox fondator
Seen City
Salba de gunoaie a Bucureștiului
Internațional
Arhitectură
Vreme trece, vreme vinuri. Despre crame contemporane
Sustenabilul spectaculos. Spania: Bodegas Faustino de Foster+Partners
Amfiteatrul dintre vii. Republica Cehă: Crama Lahofer de CHYBIK + KRISTOF
Scoici, nisipuri și dantele. Franța: Crama Vignoble de Rhuys de Carmen Maurice Architecture
City plus
Italia: intervenții urbanistice sustenabile
CityWave
Napoli Porta Est
igloo înCerc
Tradiție și modernitate în Harghita
deStat: La Arboretum, cu drag pentru natură și responsabilitate
deGustat: Taste of Transylvania: o celebrare a gusturilor
deAflat: Jamy, pălincă și fructe inimoase
deVăzut: Trecut și viitor: Castelul Mikó, Muzeul Secuiesc al Ciucului









