Revolverul Arhanghelului
Mișcarea Legionară este și astăzi o hârtie de turnesol a societății românești, astfel că o nouă cercetare, care ține cont de toate aspectele fenomenului, e binevenită.
Istoricul Cristian Manolachi reușește performanța unei sinteze cuprinzătoare – de la contextul politic la ideologia mișcării, la bazele ei sociale, organizare, facțiuni și jocuri de putere –, adăugând o serie de întrebări și unghiuri noi de abordare.
Cine au fost anonimii care au luptat în acest război civil ce cuprinsese societatea românească? Cine au fost victimele – evrei, români, oameni politici, studenți, comercianți, liberali sau carliști, țărăniști sau frați legionari din facțiuni adverse?
Care a fost reacția autorităților?
De ce nu și-a făcut justiția datoria aproape niciodată?
Care era climatul opiniei publice?
Cum arăta propaganda? Cum arăta frica?
Dincolo de inventarul minuțios al crimelor Legiunii, care întrec în inventivitate macabră orice alt episod violent din istoria politică a României, cum a fost, de fapt, cu putință punerea în funcțiune a mecanismului crimelor?
La aproape un secol de la înființarea Mișcării Legionare, ecourile acelei epoci sumbre sunt departe de a se fi stins. Mai mult decât o cercetare istorică, cartea lui Cristian Manolachi este o lecție și un avertisment.
CRISTIAN MANOLACHI (n. 1987) a studiat istoria la Universitatea Babeș‑Bolyai. Cu preocupări în domeniile antropologiei istorice, mentalităților colective, imaginarului social și mitologiilor politice, a cercetat în teza sa de doctorat avatarurile extremei drepte și complicatul dosar al violenței politice din societatea românească interbelică. În cadrul cercetării postdoctorale, s-a ocupat de marile afaceri de corupție ale României, o abordare culturală, de durată lungă – secolele XIX–XXI –, a cauzelor, implicațiilor și consecințelor acestui fenomen. S‑a implicat activ și în viața cetății, prin activități de popularizare a istoriei, la emisiuni cu teme istorice, la radio sau televiziune, prin intermediul conferințelor publice sau al meselor rotunde, dar și în calitate de coordonator al Centrului de Cultură Urbană din Cluj‑Napoca.