În Rosa, continuarea romanului Benoni, îl regăsim pe ciudatul şi pitorescul parvenit cu inimă mare Benoni Hartvigsen, devenit bogatul B. Hartwich. Prin el se prelungeşte una dintre temele majore ale dipticului: repulsia faţă de bani, un produs al civilizaţiei urbane care ucide încet-încet valorile străvechi ale culturii rurale. În egală măsură, urmărim destinele aceloraşi personaje principale: Mack, marele senior, şi frumoasa Rosa, cu zbuciumul ei amoros. Totuşi, optica se schimbă odată cu apariţia impetuoasă a doi noi protagonişti: studentul Parelius, cel care scrie romanul, şi baroneasa, fiica lui Mack, capricioasă, bizară şi machiavelică. Baroneasa trăieşte cu amintirea obsedantă a locotenentului Glahn, frumosul vînător sălbatic din romanul Pan. [...] Romanul de faţă aduce un suflu nou în opera lui Knut Hamsun. De fapt, în spatele diversităţii personajelor, se impune prezenţa obsedantă a iubirii, resimţită continuu ca o cruzime. În această lume decepţionată, cruzimea iubirii conferă viziunii umane un tragism sfîşietor, o intensitate la limita sufocării, într-o atmosferă de monotonie şi de angoasă care imprimă romanului o gravitate dulce-amară, excepţională.