"Radicalitatea poeziei lui Forugh Farrokhzad constă tocmai din ruptura de dialectica experienţei absolutului şi a demersului poetic clasic. De aici vine şi modernitatea acută a demersului ei estetic: poeta nu face din experienţa iubirii un fapt al limbajului poetic, nici din prozodie, spaţiul unde adevărul acestei experienţe se revelează. Arta îi permite, dimpotrivă, să semnifice excesul persistent al durerii, exilului, pierderii şi despărţirii, ca şi când textul poetic ar viza, în fiecare dintre versurile inegale, o realitate pe care Forugh o desemnează, rebel, drept secretul ei." (Gheorghe Iorga)