„Mi-aș fi dorit să cunosc viața fiecăreia dintre ființele acelea reale – dintre care, poate, unele erau convinse că trăiseră deja și că, după moarte, vor fi nevoite să trăiască din nou –, să leg o conversație cu ele, să aflu ce emoții, necazuri și speranțe aveau, dacă își imaginau o existență diferită, cum se trăia altundeva, la Tallinn sau în Tahiti, și mă gândeam că era inutil să adaugi vieți fictive acestor vieți absolut unice, în stare să provoace o milă fără margini pentru condiția noastră umană; fiecare dintre viețile astea merita să fie salvată printr-o poveste, iar cele ale dispăruților să fie scoase din uitare. De pildă, viața lui Pandurang Khankhoje, o viață de freedom fighter, cum au fost cu zecile de mii în secolul XX, deloc zgârcit cu ele.” Patrick Deville

Patrick Deville (n. 1957) este o figură aparte în peisajul literar francez actual. Deținător al Premiului Femina și Prix des Prix littéraires pentru Ciuma & Holera (2012), al Marelui Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze pentru întreaga operă (2021) și al Premiului Joseph Kessel (2022), director literar al cunoscutei Maison des écrivains étrangers et des traducteurs de la Saint-Nazaire, traducător el însuși, la fel de acasă în literatura latino-americană ca și în cea europeană, Patrick Deville își înțelege epoca (largo sensu) în dimensiunile ei contradictorii și o scrie, restituind-o mai permeabilă și deloc anodină într-o proză plină de neprevăzut, cu imagini și ritmuri inedite.