Cele șapte case din aceste șapte povestiri sunt neobișnuite, sunt bizare. Mereu lipsește ceva: o persoană, sau un adevăr, sau o amintire; unele camere sunt seducătoare, altele sunt în haos, altele sunt goale. Dar în poveștile tensionate și vizionare ale Samantei Schweblin, întotdeauna ceva se strecoară înapoi înăuntru: o fantomă, o luptă, intruși, o listă de lucruri de făcut înainte să mori, prima întâlnire a unui copil cu întunericul sau eșecul unor părinți.

În fiecare povestire, răsturnările de situație neliniștesc și surprind: Schweblin nu urmează niciodată calea previzibilă, ci sapă în substraturi, dezvăluind adevăruri suprarealiste despre sentimentul nostru de acasă, de apartenență și despre fragilitatea legăturilor noastre cu ceilalți. Aceasta este o capodoperă a uneia dintre cele mai strălucite scriitoare contemporane.


SAMANTA SCHWEBLIN (Buenos Aires, 1978) este o scriitoare argentiniană de limbă spaniolă. Schweblin a publicat trei volume de povestiri, El núcleo del disturbio (2002), care a câștigat un premiu din partea Fondo Nacional de las Artes din Argentina și locul întâi la Concursul național Harold Conti, Păsări în gură (Pájaros en la boca, 2008), distins cu Premiul Casa de las Américas, și Șapte case goale (Siete casas vacías, 2015), câștigător al National Book Award pentru traducere.

Primul său roman, Vis febril (Distancia de rescate), a câștigat Premiul Tigre Juan 2015 și a fost finalist la Premiul Man Booker International 2017, iar cel de-al doilea, Mutzunaki (Kentukis, 2018), a fost nominalizat, de asemenea, la Premiul Booker International. Povestirile Samantei Schweblin au fost incluse în mai multe antologii, iar traducerile unora dintre ele au fost publicate în revistele The New Yorker și Granta. În 2010, a fost aleasă de revista Granta printre cei mai buni 22 de scriitori de limbă spaniolă sub 35 de ani. Scrierile sale au fost traduse în 35 de limbi. Locuiește în Berlin.