Scris în amintirea surorii sale Elfriede, condamnată la moarte de un tribunal nazist al poporului şi executată în 1943 la Plötzensee, romanul Scânteia de viaţă zugrăveşte viaţa dintr-un lagăr de concentrare german în ultimele luni dinainte de sosirea trupelor aliate de eliberare. Cu intuiţia sa psihologică bine-cunoscută, Remarque reuşeşte să surprindă o gamă largă de tipuri umane, urmărind modul lor diferit de-a reacţiona şi de-a lupta pentru salvarea ultimei „scântei de viaţă“, a ultimei licăriri de speranţă, deşi pe toţi îi leagă sentimentul de solidaritate izvorât din destinul comun. Cu toate că îi apropie tendinţa spre cruzime, nici călăii nu formează o masă amorfă, având un comportament individualizat şi reacţii diferenţiate. Felul necruţător şi totuşi foarte nuanţat în care este prezentată viaţa din lagăr face din acest roman unul dintre cele mai aspre rechizitorii ale atrocităţilor comise de regimul lui Adolf Hitler, o lucrare reprezentativă pentru întreaga literatură antifascistă şi concentraţionară apărută în Germania după război.

„Soarele proiecta un pătrat luminos deformat pe peretele din dreapta ferestrei. În el se zăreau inscripţii şi nume scrijelite. Inscripţii şi nume ale foştilor locatari ai barăcii, din Polonia sau din estul Germaniei. Fuseseră scrise cu creionul sau cu bucăţele de sârmă sau cu unghiile.” (Erich Maria Remarque)

„O carte de autopurificare.” (Frankfurter Allgemeine Zeitung)

„Romanul Scânteia de viaţă sondează starea de spirit a deţinuţilor dintr-un lagăr de concentrare german cu puţin timp înainte de sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Un roman magnific despre curaj şi iubire.” (The New York Times)

Erich Maria REMARQUE s-a născut la 22 iunie 1898 în Germania, la Osnabrück. În vremea studenţiei la Universitatea din Münster, s-a înrolat în armata germană. A luptat în Primul Război Mondial şi a fost rănit de cinci ori. După război a început să scrie la primul său roman, încercând în acelaşi timp să se întreţină. A fost, pe rând, profesor, pietrar, şofer de maşini de curse, jurnalist sportiv. În 1929 a publicat Pe frontul de vest nimic nou, cartea care va deveni, „fără îndoială, cea mai bună poveste despre Primul Război Mondial”. În numai un an, romanul s-a vândut în peste un milion de exemplare, fiind tradus aproape imediat în douăsprezece limbi şi inspirând în 1930 un film de succes, câştigător a două Premii Oscar. După nici trei ani, cartea şi filmul au fost interzise de regimul nazist, sub pretextul că ar aduce prejudicii naţiunii germane, iar Remarque a părăsit ţara, stabilindu-se iniţial în Elveţia, apoi în America. A mai scris nouă romane, toate inspirate de ororile războiului. S-a stins din viaţă în 1970, la Locarno (Elveţia), vegheat de soţia lui, actriţa Paulette Goddard. La Editura Polirom au apărut: Pe frontul de vest nimic nou (2016, 2017, 2022), Noapte la Lisabona (2016, 2019), Soroc de viaţă şi soroc de moarte (2016, 2020), Trei camarazi (2020), „Spune-mi că mă iubeşti…” Erich Maria Remarque – Marlene Dietrich: Mărturii ale unei patimi (2021), Întoarcerea din război (2021), Inamicul (2023) şi Arcul de Triumf (2023).