E anul în care Sophie și cea mai bună prietenă a ei, Agatha, sunt pe cale să afle unde ajung toți copiii pierduți: în legendara Școală pentru Bine și Rău, unde băieții și fetele obișnuite sunt antrenați să devină eroi și ticăloși din povești. Fiind cea mai frumoasă fată din Gavaldon, Sophie a visat toată viața să fie răpită într-o lume magică. Cu rochiile ei roz, pantofii de cleștar și dorința de a face fapte bune, știe că va primi note maxime la Școala pentru Bine și că o să absolve ca prințesă din povești. Între timp, Agatha, cu rochiile ei negre amorfe, cu motanul ei afurisit și cu antipatia ei față de aproape toată lumea, pare să fie potrivită pentru Școala pentru Rău. Numai că cele două fete sunt răpite și ajung în Pădurea Nesfârșită, iar destinele lor sunt întoarse pe dos. În curând descoperă că singura modalitate de a ieși dintr-o poveste este să o trăiască.

La serii atât de complexe ca Școala pentru Bine și Rău mi se par fascinante imaginația, dar și memoria autorului. Pe lângă priceperea de a meșteșugi cuvinte, simboluri și imagini, Soman Chainani povestește cursiv, te ține atent și, în plus, oferă o mulțime de detalii, lăsând cititorul să vadă că apariția vreunei pelerine, flama unei vrăji, un fluture pe o rochie, o vorbă spusă de un personaj nu sunt deloc întâmplătoare. Dimpotrivă, sunt țesături importante care fac ca opera finală să arate legată, fără niciun fir ieșit. Și acolo unde poate vezi niște fire, nu ai decât să te simți onorat. Țesătura te include pe tine, cititorul, în locurile ei cele mai tainice, făcându-te părtaș la creație și lăsându-te să te întrebi, să te miri și să găsești cauze și urmări ale evenimentelor pe care tocmai le-ai citit.