Imediat dupa revolutie, in expozitiile tinerilor apareau doua, trei nume de artisti maturi. Unul era at Getei. Si lumea ii zicea chiar asa: Geta. Era una de-a noastra. Era una de-a mea... Acum, dupa atatia ani, imi vine sa-i spun doamna Bratescu. Si imediat Geta. A ramas una de-a noastra, dar a ajuns cumva deasupra tuturor.
Dan Perjovschi