Această carte se referă la metoda experimentală, care a avut un rol deosebit de important în cadrul științelor încă de la începutul perioadei moderne. Este cu atât mai uimitor faptul că filosofia și istoria științei nu s-au ocupat aproape deloc de incredibila diversitate a experimentelor. În noua sa carte, Hans-Jörg Rheinberger pune în lumină toate fațetele acestei situații. El examinează materialitatea experimentului, obiectele și instrumentele sale, precum și contextele spațiale și temporale mai largi în care este plasat și în care se realizează experimentul științific. În acest fel, se conturează o nouă viziune referitoare la evoluția științei.