Autorul prezintă o scurtă istorie a conceptului de „decadenţă” şi a direcţiilor decadente în literatura şi în arta modernă, interpretări ale conceptului de decadent, consideraţii metodologice, cronologice şi bibliografice. În mod deosebit, se opreşte asupra receptării decadenţei în literatura şi cultura română. Într-un excurs istoric, e surprinsă ideea românească de „decadenţă” de la D. Cantemir la C. Dobrogeanu-Gherea. Decadentismul şi simbolismul anunţă, de fapt, începuturile modernismului în literatura română. Este şi etapa marilor confruntări literare. Nu este evitată nici parodia decadenţei. Un capitol explică, aplicat, aspectele estetice decadente în proza şi poezia românească, „Fin de siècle”, incluzând proza decadentă a lui A. Macedonski şi Mateiu I. Caragiale, precum şi poezia decadentă românească, de la simboliști la primii moderniști. În fine, volumul cuprinde nostalgiile „fin de siècle” în literatura română postbelică, dar şi ceea ce s-ar numi “decadența” postmodernismului.