Albumul, realizat sub coordonarea profesorului și criticului de artă Adrian Silvan Ionescu, cuprinde o parte importantă din creația tatălui său, un cronicar în imagini al timpului în care a trăit. Din 1927, Silvan a fost o prezență constantă în cele mai importante publicații culturale românești: Universul Literar, Cuvântul, Viața, Bis, Vremea, Cortina, Gazeta Literară (România Literară), Contemporanul, Luceafărul, Neuer Weg, Teatrul, Secolul XX, Tribuna. Prin planșele lui Silvan, publicul are ocazia să vadă societatea românească cu bunele și relele sale, iar cea mai bună fotografie în opinia marelui artist este portretul.

Albumul are o particularitate aparte, care îi conferă autenticitate, prin portretele prezentate. Astfel, cititorul are ocazia să-l cunoască pe Silvan omul prin mărturiile contemporanilor săi, pozele de familie și mai apoi pe Silvan - portretistul. Pornind de la autoportretele sale, acesta ne introduce treptat prin planșele sale în lumea fascinantă a scriitorilor (Ion Alexandru, Ion Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Jean Bart, Nina Casian, Ion Caraion, Geo Bogza, Zaharia Stancu), artiștilor plastici (Constantin Brâncuși, Corneliu Baba, Boris Caragea, Marcel Chirnoagă, Ion Jalea, Petru Comărnescu), muzicienilor (George Enescu, Sergiu Celibidachi, Yehudi Menuhin, Ion Voicu, Iosif Sava, Ludovic Spiess) și a actorilor (Radu Beligan, Dinu Cernescu, Nicu Kanner, Sebastian Papaiani, Amaza Pellea, Mitică Popescu, Stela Popescu).

O prezență constantă în mediul cultural al epocii sale, Silvan Ionescu a fost un apropiat al acestor artiști, pe care i-a surprins în desenele sale în diferite ipostaze.