Fără fanfară și fără anunț, s-a desfășurat nunta magică a umanului Ruxandra Cesereanu cu Viitorul. Aceste balade postumane inițiază un dialog cu roboții (în general bine-dispuși) care ne așteaptă nerăbdători la răscrucea post-pandemică. Poeta absoarbe cu nesaț bogăția de date și imagini care provin din jucăriile tehnologice și dă, din partea umană, inteligența și emoțiile pe care le dețin poeții. Rezultatul este spectaculos: profesorul Google se omenește prin înțelegerea poetei Cesereanu. Sophia România este viziunea proaspătă a umanului ieșit din scoica postumanului! Ruxandra Cesereanu a debutat editorial la treizeci de ani simultan cu volumele de poezie Zona vie și Grădina deliciilor (1993), urmate de Cădere deasupra orașului (1994) și Oceanul Schizoidian (1998). Femeia-cruciat (1999) este o antologie concentrată la maximum, ce reia cu parcimonie texte revăzute și rescrise din primele patru volume. După Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești (2000), publică Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane (2002), Kore-Persefona (2004), poemul epic Submarinul iertat (2007, scris împreună cu Andrei Codrescu), coma (2008), ce pare să fie punctul nodal al unei transformări în scrisul său, Ținutul Celălalt (2011, al cărei coautor este Marius Conkan), California (pe Someș) (2014) și Scrisoare către un prieten și înapoi către țară. Un manifest (2018). Pe lângă opera sa poetică, Ruxandra Cesereanu este autoarea a șapte volume de proză și a unor eseuri de referință, apărute în mai multe ediții, cel mai recent fiind Călătorie spre centrul infernului. Literatura și memorialistica închisorilor și lagărelor comuniste (2018).