'Intr-o buna zi, omenirea se va juca cu dreptul asa cum copiii se joaca cu obiectele iesite din uz, nu pentru a le restitui intrebuintarii lor canonice, ci pentru a le elibera definitiv de aceasta. Ceea ce se gaseste dupa drept nu este o valoare de intrebuintare mai proprie si mai originala, care preceda dreptul, ci o noua intrebuintare, care ia nastere doar dupa acesta. Iar intrebuintarea, care s-a contaminat cu dreptul, trebuie la rindul ei sa fie eliberata de propria valoare. Aceasta eliberare este sarcina studiului sau a jocului. Si acest joc studios este calea care ne poate permite accesul la acea justitie pe care un fragment postum al lui Benjamin o defineste ca stare a lumii in care aceasta din urma apare ca un bun inapropriabil si imposibil de supus ordinii juridice.'' (Giorgio Agamben)

Giorgio Agamben s-a născut în 1942 la Roma. Predă estetica la Universitatea din Veneţia şi este profesor invitat la diferite institute europene şi americane, printre care şi prestigiosul European Graduate School, unde este coleg cu Peter Sloterdijk, Jean Baudrillard, Slavoj Žižek, Alain Badiou şi alţi filosofi contemporani de prim rang. Fost participant la seminariile lui Heidegger, este responsabil cu editarea în limba italiană a operei lui Walter Benjamin. Dintre lucrările sale amintim: Bartebly, la formula della creazione (Quodlibet, 1993, cu Gilles Deleuze), Mezzi senza fine. Note sulla politica (Bolati Boringhieri, 1996), Quel che resta di Auschwitz. L’archivio e il testimone (Bolati Boringhieri, 1998), La comunità che viene (Bolati Boringhieri, 2002), Stato di eccezzione (Bolati Boringhieri, 2003), Profanazioni (Nottetempo, 2005).