În această carte, Victor Neumann lansează un apel la luciditate, fiind preocupat de nedreptatea care i s-a făcut și de respectul pe care îl merită, de interacțiunea umană și de căutarea temeinică a adevărului. În contrast cu declarațiile populiste ieftine, cercetarea faptelor necesită un efort real, onestitate și o abordare metodică. În același timp, el formulează un rechizitoriu împotriva tradiției românești a formelor fără fond, împotriva oamenilor politici și a publiciștilor farisei, împotriva instituțiilor statului care nu își îndeplinesc obligațiile. Cartea este o autobiografie de inspirație istorică, tratând fricțiunile și oportunitățile unei vieți în Banat și în România. ...Dosarele Securității nu trebuie citite în niciun caz ca protocoale, ci mai degrabă ca „puncte de vedere” (Chladenius) ale serviciilor secrete care trebuie descoperite, analizate și interpretate în funcție de prejudecățile și interesele lor. Drumul României spre democrație va reuși numai dacă dosarele Securității, ca și toate celelalte texte din trecut și din prezent, vor fi citite critic și contextualizate, dacă vor fi istoricizate. În acest sens, știința istorică este o știință civică, una care vizează argumente bine fundamentate în dialogul public.

Ediția a II-a a cărții Străinul din interior, revizuită și completată, include un Postscriptum și un Addendum în care sunt explicate modul în care a fost fabricat dosarul de informator, manipularea arhivistică a CNSAS având ca scop stigmatul și demonstrând o versiune a realității modelată de directive politice, semnificația conceptelor social-politice comuniste și postcomuniste. Informațiile noi completează biografia autorului, evidențiind mitul evreului imaginar și demonstrând fără putință de tăgadă absența comportamentului delator. Noua ediție include detalii despre scandalurile artificiale privind activitatea de director al Muzeului Național de Artă Timișoara, cum și cine a provocat restituirea tablourilor pictorului Corneliu Baba împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României, în ce a constat falsa evaluare a managementului din ultimul an de directorat și “decizia nelegală” de destituire din funcție așa cum a demonstrat instanța. Informațiile și descrierile din această ediție probează faptul că numeroasele controverse din viața publică a Timișoarei ultimului deceniu au izbucnit după ce orașul a fost desemnat capitală europeană a culturii.

Victor Neumann Membru al Academiei Europei Profesor al Universității de Vest din Timișoara (1998-2018) Profesor invitat al Universității Naționale de Arte București (2023- . S-a născut la Lugoj, România, într-o familie de intelectuali. Tatăl, Andrei Neumann, a fost contabil; mama, Ana-Catalina Neumann, născută Gherban, a fost educatoare. A urmat cursurile Liceului Real-Umanist din Ineu și Facultatea de Istorie-Filozofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Lucrarea de licență (1976) a avut ca temă
istoriografia transilvană în presa culturală română, maghiară și germană din anii 1800-1850 și a fost coordonată de profesorul Pompiliu Teodor. Teza de doctorat (1992) intitulată este rezultatul unei ample cercetări dedicată istoriei culturii și civilizației europene și a fost susținută la Facultatea de Istorie a Universității din București, coordonator fiind renumitul profesor-academician Răzvan Theodorescu.Victor Neumann a urmat studii postdoctorale la Berlin, Bonn, Viena, Paris, Washington, D.C., Budapesta, Ierusalim, și s-a dedicat diversificării studiilor umaniste, preocupat fiind de istoria României în context european, istoriile regionale central și sud-est europene, istoriografiile română și universală, evoluția și semnificația conceptelor-cheie privind culturile identitar-politice. Ca profesor-cercetător a fost și este constant invitat să conferențieze în instituții academice europene, publicând numeroase studii și cărți în reviste și edituri recunoscute național și internațional.