Lucrarea profesorului Livraga se constituie într-o explorare a originilor teatrului european, anume a tragediei antice grecești. Intenția autorului este de a pune în lumină premisele sub care s-a născut arta teatrului, caracteristicile teatrului grec și fondul de idei din care s-a hrănit acesta.

Teatrul din Grecia Antică este indisolubil legat de Instituția Misteriilor (în mod precis, școala de la Eleusis); dramatizarea miturilor, reprezentarea lor pe o scenă sau într-o procesiune, în fața publicului, a fost modul prin care Misteriile – altfel destinate în special formării unei elite umane – au înțeles să aibă grijă și de educarea cetățenilor în general. Profesorul Livraga ne readuce în atenție această instituție antică azi aproape uitată, pentru a înțelege mai bine cum și de ce s-a născut teatrul grec.

Autorul prin intermediul căruia se exemplifică natura, ideile și preocupările artei teatrale clasice în această lucrare este Eschil, părintele tragediei. Profesorul Livraga îi dedică un capitol biografic, dar și un elogiu demn de un adevărat titan al culturii universale, făcându-se astfel ecoul altor aprecieri similare la adresa marelui dramaturg.

Teatrul grec de Misterii oferă o panoramă foarte bogată asupra subiectului: pe lângă biografia lui Eschil, găsim capitole dedicate aspectelor literar, dramatic, scenic, dar mai ales o consistentă analiză critică, deopotrivă filosofică și literară, a tragediilor eschiliene: capitolul III – Ideile – vorbește despre conceptele esențiale care traversează ca un fir roșu întreaga tragedie clasică și în care se regăsesc, de fapt, principiile filosofice și religioase ale Greciei Antice, ideile și valorile după care se călăuzeau oamenii acelor vremuri; capitolele V-VI cuprind o expunere – uneori extrem de amănunțită – a firului epic al celor mai importante opere ale lui Eschil, însoțită de comentariile autorului, care deslușește de fiecare dată sensul profund al versurilor și ni le prezintă pe înțeles, căci nu întotdeauna textul lui Eschil este foarte transparent, ci mai degrabă încărcat de semnificații multiple. În orice caz, înțelegem din cartea profesorului Livraga că Eschil nu poate fi citit precum un roman de aventuri, că ne solicită o atenție deosebită și un anume bagaj cultural, iar în acest sens Teatrul grec de Misterii este un instrument foarte util; în același scop, de clarificare a unui subiect altfel vast și pretențios, ediția noastră românească este întregită prin notele explicative ale traducătorilor și o bogată parte de ilustrații, pregătită de profesorul Ivo Ivanovici, editorul publicației.
Paginile cărții ne dezvăluie că teatrul nu a fost la origini o invenție menită să distreze oamenii, ci să le ofere o experiență elevată și o învățătură pentru suflet; chiar și pentru scurta durată în care erau spectatori în fața scenei antice, grecii lui Eschil erau îndemnați să se desprindă de frământările mărunte ale vieții cotidiene și să facă cunoștință cu idei și trăiri superioare, proprii omului conștient de un Destin mai amplu. O reprezentație teatrală reușită, în concepția lui Eschil și – după cum veți putea aprecia citind cartea – în concepția profesorului Livraga, ar fi aceea de la care spectatorul pleacă inspirat, însuflețit de idealuri nobile... într-un cuvânt, puțin mai bun. Acesta a fost proiectul pedagogic al Misteriilor, al Teatrului Grec, și am considerat că poate fi interesant și pentru noi, oamenii secolului XXI, să ni-l amintim și să participăm, dacă vom dori, la proiecte similare.