scriu poeme pe telefon

dacă aș fi cu adevărat tehnofob

le-aș scrie cu pixul pe hârtie

dar ar trece pe lângă mine acea nanosecundă

un Y2K pe care îl tot aștept

ca un milenarist

ar trece cu viteza autobuzului

percepută prin lentilele

ce derulează peisajul

ambulanțele ar vâjâi pe lângă

n-aș auzi frecvența sirenei în schimbare

maiînaltămaiînaltă

mai joasă mai joasă

ecranele o iau razna

telefoanele vibrează convulsiv

apoi tăcerea de după focul de artificii

e ca atunci când a căzut metaversul

și timp de o seară

am avut cu toții liniște

încă aștept clipa

poate acum este

Marius Florea (n. 1997, Brașov) este profesor de liceu în Cluj Napoca și lucrează la un doctorat în filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai pe tema nihilismului. A debutat cu volumul desfigurat (Editura Grinta, 2019) și a publicat în reviste precum Apostrof sau Echinox și online pe EgoPHobia sau O mie de semne. A citit la „Nepotu’ lui Thoreau” din Cluj-Napoca, Cenaclul UBB din Cluj-Napoca și Cenaclul „Corpul T” de la Facultatea de Litere din Brașov.