In Terapia unificarii se reface contactul Ego-Sine prin intermediul puterii transformative a meditatiei si a limbajelor creative, de tip simbolic, artistic sau corporal. Instrumentul reparator si reconectiv cu impactul cel mai puternic este metafora.

Intr-un moment al istoriei umanitatii in care oamenii au uitat sa se roage autentic, sunt incapabili sau se jeneaza s-o faca, ori se roaga formal, demonstrativ, mai mult ca un ritual de autodetensionare sau manipulare, lucrul terapieutic cu metafora revelatorie, abordarile in cheie simbolica multipla si medeitatia creatoare pot produce reconectari benefice cu Sinele, recentrari in Prezent si deblocari care, departe de a fi miraculoase, nu fac decat sa foloseasca un limbaj alternativ capabil sa retrezeasca in fiinta umana acele Softuri si resorturi autotransformative pe care le contine de cand lumea.

As putea spune ca dramaterapia pe care o propun este o Practica Spirituala in Cotidian, care, penduland intre polaritati, unifica Realul cu Virtualul sau Realul Tangibil din Axa Timpului cu Realul Intangibil din fara Axei Timpului. Din acest punct de vedere, ea aspira la a fo o metoda de cunoastere psihologica, o psihoterapie holistica dinamica si o practica spirituala in grup, fiind probabil mult mai aproape de, daca nu cumva chiar in, interiorul campului terapiilor transpersonale.