A fost odată ca niciodată un băiat care putea să țeasă pânză din nori.

Băiatul torcea norii în fire lungi: aurii dimineața, la răsăritul soarelui, albe la prânz și stacojii la seara, la apus. În timp ce lucra, băiatul îngâna un cântecel pe care îl știa de la mama lui: ,,Atât e destul și nicio împunsătură în plus.'' Dar când regele vede pânza magnifică a băiatului, el cere mantii și rochii din belșug. „Nu ar fi înțelept”, protestează băiatul. — Majestatea Voastră nu are nevoie de ele! Este regele oare îndeajuns de înțelept să înțeleagă mesajul băiatului?

O lecție despre cum să folosim doar ceea ce avem nevoie și despre grija pentru nevoile celorlalți.