Tinutul Trei-Scaune dupa dictatul de la Viena

Cum a fost resimțit Dictatul de la Viena la nivel local?

Cum s-au schimbat viața cotidiană, administrația, economia și relațiile interetnice în Ținutul Trei-Scaune între 1940 și 1944?

Pornind de la documente de arhivă românești și maghiare, presă de epocă și numeroase surse istorice, volumul analizează impactul cedării Transilvaniei de Nord asupra unei regiuni profund marcate de schimbarea frontierelor, de instaurarea administrației horthyste și de realitățile războiului. Cartea urmărește transformările administrative și economice, dificultățile integrării în cadrul statului maghiar, problemele infrastructurii, tensiunile sociale și consecințele pe care noile granițe le-au avut asupra vieții cotidiene a locuitorilor din sud-estul Transilvaniei.

Prin abordarea sa echilibrată și prin valorificarea unui material documentar amplu, studiul propune o perspectivă asupra efectelor concrete ale Dictatului de la Viena, dincolo de dimensiunea diplomatică și militară a evenimentului.

Volumul aduce în prim-plan experiențele comunităților locale, problemele administrative și economice ale regiunii, dar și modul în care autoritățile maghiare au încercat să integreze teritoriul anexat.

Capitolul I. Contextul intern și internațional premergător Dictatului de la Viena

Capitolul II. Regimul militar horthyst în Ținutul Trei-Scaune

Capitolul III. Administrația civilă maghiară

• III.1. Administrația civilă: instituire, organizare și primele efecte
• III.2. Situații locale și probleme de frontieră
• III.3. Administrația civilă și evoluția războiului
• III.4. Probleme economice și de proprietate

• III.4.1. Problema terenurilor agricole și revizuirea reformei agrare
• III.4.2. Retrocedări și conflicte juridice
• III.4.3. Transferul responsabilităților financiare și salarizarea aparatului administrativ
• III.4.4. Asigurări sociale, legislația muncii și drepturi salariale
• III.4.5. Probleme monetare, bancare și regimul chiriilor
• III.4.6. Pensiile și dificultățile de aplicare a legislației sociale
• III.4.7. Lucrări publice, infrastructură și investiții
• III.4.8. Reorganizarea administrativ-teritorială și raționalizarea cheltuielilor
• III.4.9. Politici sociale și de control al populației
• III.5. Probleme economice și efecte sociale
• III.5.1. Contextul general: războiul, extinderile teritoriale și presiunile asupra statului maghiar

• III.5.2. Reglementarea vieții economice: autorizări, reautorizări și control administrativ
• III.5.3. Inițiative de industrializare și promisiuni guvernamentale
• III.5.4. Agricultura, fondul funciar și limitele subzistenței
• III.5.5. Presiunea demografică, fondul funciar și restructurarea dirijată a economiei
• III.5.6. Reorganizarea sistemului de căi ferate
• III.5.7. Exploatările forestiere și criza resurselor
• III.5.8. Aprovizionarea și circulația mărfurilor
• III.5.9. Măsuri sociale și problema locurilor de muncă

• IV.1. Infrastructura deficitară și consecințele economice ale noilor granițe în Ținutul Trei-Scaune
• IV.2. Turismul între proiecte de dezvoltare și realitățile războiului în Ținutul Trei-Scaune
• IV.3. Problema energiei electrice și limitele industrializării în Ținutul Trei-Scaune (1940–1944)
• Concluzii
• Bibliografie
• Anexe