Recunoastem in alternarea timpurilor trasaturile specifice ale miscarii de idei filosofice, etico-morale si estetice turnate in creatia literara a diferitelor momente, perioade si epoci deja configurate pe anumite scheme socio-istorice, economice si de factura psihica.

Valurile gandirii si creatiei literare se succed in ritm cu derularea faptelor istorice,care, dupa cum stim, introneaza mentalitati si gusturi proprii fiecarui timp istoric in parte.

Lucrarea se refera la timpuri de mult apuse legate de inceputurile literaturii chineze de dinainte de Imperiu (Qin), strabate o lunga istorie medievala a literaturii circumscriind o durata cuprinsa intre anii de existenta mitica si semimitica 2155 i.Hr. si ajungand pana la sfarsitul dominatiei mongole in China – 1368 d.Hr.

Istoria este pretextul si fundalul pe care se face proiectia literaturii – text incarcat de informatie si de dense semnificatii intr-o prezentare cronologica deliberat aleasa asa, pe baza sistemului de selectie folosit de istoricii literari chinezi si straini, dar si de noi in lucrari monografice referitoare la genuri ori la istorie literara pura. Aici se fac unele includeri personale sau unele reduceri de informatie – autori si opere, climat literar, scoli si societati,impuse de metodologia prin care realizam sinteza.

Urmarind expunerea sistematica a procesului evolutiei literaturii chineze clasice ne referim la scriitori si opere din punctul nostru de vedere, grefat adanc pe optica exegetilor chinezi vizavi de propria cultura, pe care ei insisi o studiaza sub toate fatetele si in toate nuantele. Respectandu-le si iubindu-le cultura, ni se pare potrivit sa le respectam si judecatile de valoare asupra ei; restul demersului este pe de o parte deslusirea actului literar chinez in sine si familiarizarea cu spatiul istoriei si criticii literare chineze, iar pe de alta parte inseamna un efort de adancire a judecatilor de valoare emise asupra capodoperelor. (Autoarea)