Trepanoia este o carte despre degenerare, concepută ca un text degenerat, secţionat şi parţial incoerent. Cartea dezbate condiţia umană încarcerată nu doar într-un sistem totalitar exterior, ci şi în unul interior, unde autodictatura, sado-masochismul şi mersul peste cadavre asigură „înălţarea ierarhică” spre putere. Cartea nu este nici manifest, nici experiment, ci, mai degrabă, un spectacol grotesc al nebuniei şi al prăbuşirii morale. Personajele cărţii fac parte dintr-un „conclav industrial” iniţiator de ritualuri absurde cu tentă ocultă, unde eroul principal, Cristi, este „răstignitul de serviciu” al societăţii, este victimă şi călău, ales şi marginalizat, cobai printre cobai.