„Un roman genial, în care istoria se transformă liric în mit.“Salman Rushdie

Povestea femeilor-soldat care l-au înfruntat pe Mussolini. Un capitol șters din istoria Africii. O luptă care a devenit legendă.

Etiopia, 1935. Hirut este orfană și lucrează ca servitoare în căminul lui Kidane, ofițer în armata Împăratului Haile Selassie. Când armatele lui Mussolini se apropie, bărbații trebuie să se mobilizeze. Însă Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

Când împăratul fuge și totul pare pierdut pentru Etiopia, Hirut vine cu o idee salvatoare: ca să nu-i lase pe soldați să-și piardă speranța, un țăran blând e deghizat să ia locul împăratului, iar ea devine garda lui de corp, inspirând tot mai multe femei să lupte pentru țara lor.

„Tatăl ei ridică pușca și o proptește de mușchiul dintre umăr și torace. O fixezi aici, zice el, exact acolo unde-ți sprijini capul când adormi la pieptul meu. Surâde. Își folosește mâna dreaptă să tragă mânerul la loc. Asta deschide percutorul, zice el. Înăuntru, vede o scobitură în formă de legănuș de copil, pătată de vreme. Aici se pune cartușul. Tatăl ei ține cartușul cu două degete. Când se deschide țeava, îl introduci așa, în camera de explozie. Trage de mâner și închide percutorul. Ridică pușca și rostește cu glas schimbat, profund tremurător: Te uiți prin crăpătura asta, până vezi dușmanul. Lovește ușor cu degetul un mic punct de metal de pe țeavă, la o oarecare distanță. Își potrivește degetul spre baza armei, unde se află ceva special. Acesta e trăgaciul, Hirut. Parcă nu mai e el. Parcă nu mai e tatăl ei. Se uită la ea, fără s-o vadă. Îi cade fața și ea își dă seama că se preface că mijește ochii, ca să-și ascundă emoția. De ăsta, zice el, nu te atingi decât atunci când ești pregătită. Pregătită pentru ce? întreabă ea. Pregătită să fii ceea ce nu ești încă, zice el și își vâră cartușul înapoi, în buzunar.“