Oblomovismul nu este nici incapacitatea omului de a duce proiecte la bun sfârșit, nici incapacitatea lui de a-și asuma fiinţa. Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii pentru a se salva ca om. Al unei anumite lumi. Al unei lumi populate cu indivizi despre care dandy-ul Beau Brummell apucase să spună: „Nimic nu seamănă mai puţin cu omul decât un om”.
Iacob Florea s-a născut în 1958, în localitatea Negri, judeţul Bacău. A fost profesor suplinitor, jurnalist, funcţionar public parlamentar; în perioada 1999- 2003, a fost redactor-șef al revistei Tribuna Învăţământului. A debutat în 1983, în revista Ateneu. A publicat proză, traduceri, articole și comentarii în revistele Arc, Ateneu, Convorbiri literare, Literatorul, Meridian 27, Sinteze, Revista literară Radio, Vatra, Ziarul de duminică ș.a. Este autorul volumelor de proză Îngerul trage sforile (Editura Cartea Românească, 1994), Tatăl lui Iona. Scrisorile primejdioase (Ed. Vinea, 2002), Sâmbăta după duminică (Ed. Ager, 2004), Ceva care să-mi amintească de tine (Ed. Tracus Arte, 2016), Lucrurile pe care nu mi le spui (Ed. Junimea, 2017).