Innoind sediul materiei, reglementarea in cauza ofera numeroase perspective de analiza. In incercarea de a reuni aceste perspective, autorul sustine o reflexie personala privind interpretarea literala, gramaticala, sistematica si teleologica a noilor texte, pe temeiuri ce includ jurisprudenta si doctrina cristalizate in aplicarea Codului civil Alexandru Ioan I, si legislatiei conexe anterioare, acelea suscitate in dreptul comparat de codurile care au servit ca model ori referinta noii reglementari (Codul civil francez, Codul civil al provinciei Québec, Codul civil italian, Codul civil german, Codul civil austriac si Codul elvetian al obligatiilor), precum si, in unele cazuri, sursele de drept roman si medieval ale acestor coduri.

Desi bogat documentata teoretic, lucrarea manifesta si o permanenta preocupare pentru aspectele practice ale problemelor analizate. Prin acest tip de abordare, monografia se adreseaza mai multor categorii de public interesate in studiul dreptului civil: practicieni, cercetatori, studenti.