„Relația e un foc, ea arde. E dificil, e aproape imposibil să trăiești cu cineva. E o luptă continuă. Mulți au fugit de relații, dar aceia sunt lași. Nu sunt maturi, efortul lor e pueril. Da, vor trăi o viață mai convenabilă, e adevărat. Când celălalt nu e prezent, sigur că totul decurge ușor. Trăiești singur. Pe cine să te înfurii? Cine să te facă gelos? Cu cine să te cerți? Dar viața își va pierde orice savoare. Va deveni insipidă.”

„Mulți fug de viață doar pentru că viața îi copleșește, iar ei nu se simt în stare să îi facă față. Eu nu îți sugerez așa ceva, nu sunt un escapist. Eu îți voi spune să-ți croiești drum prin viață, luptând, căci acesta este singurul mod în care poți deveni mai conștient, mai vigilent; să devii atât de echilibrat încât nimeni să nu te mai poată dezechilibra; să devii atât de liniștit încât prezența celuilalt să nu te mai poată distrage vreodată. Celălalt te poate insulta, dar tu nu ești iritat. Celălalt poate crea o situație în care, de obicei, ți-ai fi ieșit din minți, dar n-o faci. Folosești situația ca pe o punte către o stare de conștiință mai înaltă.

Viața trebuie folosită ca un prilej, ca o oportunitate de a deveni mai conștient, mai cristalizat, mai centrat și înrădăcinat.”