Ravisanta Constanța Bâtlan își privea cu pasiune soțul, care căuta vântul câștigător pentru întâia oară în umbra Vezuviului. Însă și Constanța era ținta unor priviri și, pe deasupra, dintre cele mai nobile. Proaspăt înscăunat peste juma de mapamond și aflat în trecere cu ibovnica la bordul navei Nahlin, al optulea Edward al briților o privea uimit pe soția timonierului român - Constanța era copia fidela a amantei lui, zici că erau gemene. Cugetarea fu de scurtă durată: „Nu știi când ai nevoie de-o piesă de schimb”. Povestea idilei ce a urmat, deși ancorată în tăcere, tot și-a croit drum către iscoadele vremii. Iar de acolo, taman la urechile premierului Tătărescu. Pe cât de informat, pe atât de diplomat, acesta i-a propus regelui un acord ca între gentilomi: discreția sa în schimbul navei regale. Așa a ajuns Nahlin să înceapă o nouă viață pe valurile Dunării, rebotezată cu simț romantic „Luceafărul”.