Oceanul Atlantic a văzut multe la veaţa lui, dar ca uimirea contesei Du Plessis mai rar. Deşi se aştepta la un voaiaj plictisitor şi plin de conversaţii mărunte, contesa a descoperit contrariul la bordul navei Conte Verde. Vreme de opt zile, de pe 21 până pe 29 ale lunii iunie 1930, contesa şi-a băut ceaiul de dimineaţă şi uneori şi cafeaua de prânz cu gura căscată, privind la trupurile asudate ale fotbaliştilor plecaţi spre campionatul mondial şi care de voie de nevoie trebuiau să îşi repete schemele de joc pe vapor. Printre franţuji, belgieni şi români învoiţi de la serviciu ca să participe la prima Cupă Mondială de Fotbal, nu mică i-a fost mirarea să recunoască pieptul dezgolit şi gamba aristocratică ale Regelui Carol al II-lea pe care îl credea încă la soare pe plajele din Sudul Franţei. Amabil şi berbant regele i-a oferit contesei ocazia să execute chiar şi o lovitură de pedeapsă încheiată nefericit în afara terenului de joc, adică peste bord.