Luna trece prin-un ciclu complet de iluminare de la 0 la 100% și iarăși la 0 în aproximativ 29 de zile și jumătate. Astronomii numesc acest interval de timp „perioada sinodică” a Lunii. Poate v-ați întrebat de ce o lună calendaristică are patru săptămâni și nu două sau zece. În cadrul perioadei „de o lunație” sau, în limbaj popular, „o lună”, recunoaștem vizual cu ușurință patru faze importante: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. Deoarece perioada sinodică a Lunii a fost asimilată de-a lungul timpului cu noțiunea de „lună calendaristică”, fazele prin care trece satelitul nostru natural puteau fi legate în mod natural de cele patru săptămâni. Acum însă ne conducem viețile după un alt sistem de organizare a timpului, care nu mai are are ca punct central Luna, ci Soarele (vorbim acum de un calendar solar), care a decuplat săptămânile de fazele lunare. Ceea ce constatăm acum ca rezultat al acestei „reașezări calendaristice” este că fazele Lunii „migrează” permanent prin calendarul nostru.
Ciclul debutează cu Luna Nouă, când practic aceasta nu se vede deloc pe cer, fiind foarte aproape de Soare pe bolta noastră cerească. Abia la câteva zile după momentul propriu-zis putem recunoaște prima seceră lunara fină în amurgul vestic. Procentul de iluminare crește treptat în continuare de la zi la zi, vreme ce Luna se depărtează de Soare pe cerul nostru. După o săptămână urmează Primul Pătrar, denumire care marchează încheierea primei pătrimi de ciclu (avem patru faze importante, iar însuși cuvântul „pătrar” vine de la „patru”, reprezentând „un sfert”). Acum vedem iluminată întreaga jumătate dreaptă a lunii. După încă o săptămână, 100% din discul lunar devine iluminat: spunem că Luna este Plină. Din acest moment începe bucata descendentă sau descrescătoare a ciclului. Iluminarea se mută treptat către jumătatea stângă, moment numit Ultim Pătrar, după care se ajunge iarași la Luna Nouă și ciclul reîncepe.
Așadar, Primul și Ultimul Pătrar se deosebesc doar prin direcția convexității părții iluminate, înspre dreapta, respectiv, înspre stânga. Primul Pătrar îl vom găsi totdeauna seara înspre vest, în vreme ce Ultimul Pătrar se observă către orele dimineții înspre răsărit. Aceasta pentru ca la Primul Pătrar Luna se afla la 90 de grade după un Soare care apune, în vreme ce Luna Ultimului Pătrar o găsim la 90 de grade înaintea unui Soare care răsare. Dacă am înțeles ciclul complet, putem recunoaște dintr-o privire dacă Luna este în creștere sau în descreștere.
Primul și Ultimul Pătrar sunt fazele în care satelitul nostru natural apare sub formă de semicerc; ele sunt zile prielnice pentru efectuarea de observații astronomice chiar și prin intermediul unui binoclu sau telescop modest pentru că atunci umbrele munților, văilor și craterelor dezvăluie privirii toate detaliile peisajului lunar. În plus, în acele zile speciale se pot efectua unele măsuratori telescopice asupra reliefului selenar folosind numai geometria alinierii cu Soarele și proprietățile funcțiilor trigonometrice.