La sfârșitul anilor '50 ,într-o Italie în plină reconstrucţie, o familie de ţărani din sudul predominant agrar se mută în nordul industrial, în speranţa unui trai mai ușor. Păstrând încă modelul patriarhal - deși în lipsa tatălui șefa familiei și cea care luptă să ţină familia unită este mama - fraţii Parondi trec printr-o serie de conflicte generate nu atât de lipsa mijloacelor de trai cât de diferenţele de personalitate și de modul cum fiecare înţelege să-și găsească locul în noua societate. Maestru al neorealismului, de data aceasta cu tente de noir, Visconti zugrăvește o frescă a migraţiei generate de sărăcie, subiect de actualitate atunci pentru lumea occidentală iar acum, din păcate, pentru noi. În rolul lui Rocco joacă un Alain Delon foarte tânăr în unul din cele mai bune roluri ale carierei sale.

Film premiat la Festivalul de Film de la Veneția (1960) cu Leul de Argint, Premiul FIPRESCI și Premiul Special (ultimele două pentru regizorul Luchino Visconti)