I Vitelloni, în traducere liberă “Pierde vară”, este povestea a cinci tineri care trăiesc în Rimini, un orăşel italian de pe malul mării: intelectualul Leopoldo, afemeiatul Fausto, maturul Moraldo, copilandrul Alberto şi jucătorul incurabil Riccardo. Termenul “vitellone”, (viţel) se referea, în perioada anilor 50, la tinerii care - din cauza ratei mare de şomaj sau din lipsă de chef - nu aveau o slujbă, ajungând adevăraţi stâlpi de cafenea. Filmul este considerat un studiu de caracter al celor cinci tineri aflaţi în puncte cruciale din viaţa lor. Ei se complac în atmosfera adormită a orăşelului de provincie, momentan neputând sau nedorind să-l părăsească şi să-şi depăşească condiţia. I Vitelloni, presărat cu elemente autobiografice, este o referinţă esenţială în evoluţia artistică a lui Fellini, el însuşi fiind un vitellone care a reuşit să evadeze din orăşelul copilăriei. Considerat ca fiind cel mai realist film al lui Fellini, I Vitelloni a câştigat Premiul Leul de Argint la Festivalul de film Veneţia 1953.