„— Vremea voastră de rătăceală a luat sfârşit. Pământul a vorbit. Ploaia a căzut, mâhneşte. Vântul e prea rece. Iar apoi, am citit în flăcări şi-n umbre. Vin vremuri de restrişte. Tărâmurile vor sângera, lamele vor face legea. Lumea veche se va înfrunta cu cea nouă. Călăuze veţi fi voi, ca în vremurile dinainte de vremuri. Ucigaşii, barbarii şi oamenii inimoşi vor înclina balanţa. Căutaţi-i pe cei de soiul lor şi îndreptaţi-i către vâltoare. Vechile puteri fie cu voi!

Cele două siluete îşi puseră câte două degete pe frunte şi făcură plecăciune înainte de a se îndrepta spre ieşirea din grotă. Dintr-odată, ochii Bătrânului Şaman se măriră şi prinseră o culoarea sângerie. Siluetele se opriră şi se întoarseră îngrozite către maestrul spiritelor. Acesta îşi încheie profeţia:

— Iar la urmă, va veni Iarna Sufletelor. Şi doar Cea Iubită o va putea opri.”