O importanta culegere de eseuri si studii despre scrierile lui Caragiale, analizate dintr-o perspectiva inedita.

Ce cultura teoretica si mai ales filosofica avea Caragiale? Ce gindea el despre lume, despre Dumnezeu, despre arta? Ce credea el, iar nu personajele lui, despre starea Romaniei? Care sint filosofii pe care i-a citit si cum l-au influentat ei?
Cartea Martei Petreu, o monografie tematica despre gindirea lui Caragiale, il arata pe marele dramaturg si prozator intr-o ipostaza mai putin cunoscuta, de „filosof”. Un filosof neumblat la vreo scoala filosofica, dar pasionat de filosofie si care isi pune intrebari tipic filosofice, devenind chiar creatorul citorva concepte originale, precum „estele”, „suntem”, „elemental”. Descoperim un Caragiale iscoditor peste masura, interesat de teoriile contemporane din stiinte si, asemenea celor mai multi intelectuali romani din epoca, gindind lumea prin teoria junimist-maioresciana a formelor fara fond si sensibil la filosofia schopenhaueriana a „vointei de a fi”.